Relația casă-drum se face, fără excepție, prin intermediul curții, însă limita formală a proprietății este materializată de gard, un adevarat „hotar”. Puțini mai acordă aceeași atenție unor detalii precum înălțimea porților sau calitatea materialelor din care vor fi realizate.
În afara gardului, în jurul unei casei se realizează un trotuar de gardă, alei și o platformă pentru parcarea automobilului.
- Atunci când vă apucați de construcția gardului, executați fundația acestuia cu axa mediană pe hotar. Aceasta e varianta corectă legal și vă scutește de discuții ulterioare cu vecinii.
- Dimensiunea standard a stâlpilor gardului este de 40×40 cm
- Pentru turnarea stâlpilor se recomandă betonul B150.
- Adâncimea fundației gardului trebuie să fie între 20 și 40 cm, în funcție de natura solului.
- Stâlpii porților trebuie să aibă o fundație mai adâncă decât ceilalți, deoarece sunt singurii care vor fi supuși la tensiuni permanente.
- Porțile pot fi de două tipuri, exact ca și ferestrele: există porți clasice, batante, care se deschid în lateral, pe balamale, și porți culisante, care culisează în lateral, de regulă pe o șină.
- Există și porți care nu culisează pe șină, ci sunt prinse în consolă. Aceste porți se numesc autoportante.
- Fiecare din aceste tipuri de porți pot avea automatizări diverse.
- Porțile care se deschid manual se blochează cu ajutorul unui ivăr vertical. Atenție, iarna e posibil ca gheața adunată în golul necesar acestui ivăr să îl blocheze și să nu puteți folosi poarta. Un spray anti-îngheț rezolvă situația mai eficient decât forțarea porții.
- Dintre toate variantele de garduri, cel mai rezistent în timp este cel realizat integral din beton.