În piață există mitul conform căruia vata bazaltica este de două ori mai bună decât polistirenul, că izolează mai bine și rezistă mai bine în timp. Din unele puncte de vedere, da, este superioară. Există câțiva parametri măsurabili pe care îi putem analiza și compara, pentru a face această evaluare în cunoștință de cauză.
Vom folosi ca studiu de caz polistirenul Dalmatina și vata bazaltica pentru fațadă. Concluziile le poți trage și tu, în funcție de criteriile pe care le consideri mai importante (ex: performanțe de termoizolare, preț, rezistență la foc etc)
Conductivitatea termică – acest parametru arată capacitatea de termoizolare a unui produs. Cu cât conductivitatea termică este mai scazută, cu atât performanțele de termoizolare ale produsului sunt mai bune.
Rezistența la compresiune – arata forță necesara pentru deformarea plăcilor.
Clasele de rezistență la foc – variază de la clasa A - neinflamabil (cazul vatei bazaltice), la clasa E – ușor inflamabil.
Clasa de permeabilitate la vaporii de apă – exprimă ușurința cu care vaporii de apă sunt eliminați dintr-un material. Cea mai bună clasă de permeabilitate este 1 (a vatei bazaltice).
Rezistența la tracțiune – reprezintă capacitatea unui material de a fi încărcat cu greutate pe metru pătrat.
O comparație a acestor parametri pentru cele doua categorii de produse poate fi observată în tabelul de mai jos:
Prezentăm mai jos și alți factori importanți pentru această comparație:
Greutatea pe metrul pătrat – vata bazaltică este de zece ori mai grea decât polistirenul expandat.
Restricții privind lipirea, fixarea mecanică sau finisarea plăcilor. În cazul polistirenului expandat, nu există nicio restricție. În cazul vatei bazaltice, însă, există câteva restricții: înainte de lipire și înaintea armării este necesară o pre-șpăcluire; diblurile pot fi doar cu cui metalic; tencuiala decorativă este obligatoriu să fie silicatica.
Toate aceste restricții fac ca la final prețul pe metru pătrat în cazul termoizolării cu vata bazaltică să fie dublu.
În ceea ce privește impactul asupra mediului (consumul de energie din timpul procesului de fabricație): polistirenul se produce la o temperatură de 150 de grade Celsius, pe când vata bazaltică la 1600 de grade.
În fine, putem vorbi și despre testul timpului: polisitirenul expandat se folosește din anii ’60, pe când vata bazaltica ete mult mai noua.
Concluzia este că majoritatea problemelor apărute în timp în cazul placării cu polistiren (rezistența lucrării, propagarea focului) se datorează erorilor de montaj. Esențială este pregătirea stratului suport și lipirea plăcilor termoizolante.
